Adevărul din spatele oglinzii

În timp ce Andreea își schimba calm roata de rezervă, în sistemul central al Ministerului de Interne se declanșase deja haosul tăcut al verificărilor accelerate.

Un nume a apărut pe ecrane: agentul Mihai Radu. 34 de ani. Trei sesizări pentru comportament abuziv. Două „clasate”. Una „pierdută procedural”.

Un istoric mic pe hârtie. Dar suficient pentru cei care știau să citească printre rânduri.

Și mai important: fusese trimis recent într-o zonă izolată tocmai pentru că „nu se adapta la lucru cu publicul”. De fapt, fusese ascuns.

Întoarcerea

După 47 de minute, trei SUV-uri negre au apărut pe drumul județean ca niște umbre tăcute. Fără sirene. Fără zgomot inutil. Doar autoritate pură.

Primul vehicul a oprit lângă Andreea. Un bărbat în costum simplu a coborât.

— Comandant Marin… totul este confirmat.

Andreea a închis portbagajul încet.

— Unde este?

— Încă pe traseu. Nu știe nimic.

— Perfect.

Privirea ei s-a întunecat ușor, dar vocea a rămas calmă.

— Să nu-l opriți încă.

Subalternul a ridicat o sprânceană.

— Îl lăsăm să ajungă la secție?

— Da. Vreau să intre singur în clădirea pe care crede că o controlează.