Surpriza din Terminal

După ce ultimul pasager a părăsit aeronava și Ștefan i-a lăsat desenul, Ana și-a strâns documentele de zbor cu mâini tremurânde. A pus foaia colorată în geanta ei de mână, chiar lângă brevetul de pilot. A ieșit din cabină cu capul plecat, dar când a pășit pe puntea de debarcare și a intrat în terminalul aeroportului, luminile s-au stins brusc pentru o secundă.

Când s-au aprins înapoi, în fața ei se aflau nu doar cei patru însoțitori de bord din echipajul ei, ci și personalul de la sol, mecanicii de serviciu și chiar câțiva pasageri care refuzaseră să plece spre zona de bagaje. Elena ținea în mână o brioșă improvizată pe care înfipsese o singură lumânare aprinsă, în timp ce tot coridorul a început să cânte la unison.

O Lecție de Viață

Ana s-a oprit pe loc, ducându-și mâna la gură. În acel moment, a înțeles că sacrificiile ei, nopțile nedormite și dedicarea totală pentru această meserie nu o transformaseră într-un robot izolat, ci o conectaseră la o familie uriașă, nevăzută, formată din oamenii pe care îi purta zilnic între cer și pământ.

— „Pune-ți o dorință, Căpitan!”, a strigat un mecanic din spate. Ana a închis ochii. Nu a mai cerut succes, nu a mai cerut ore de zbor în plus. A cerut doar ca niciodată să nu mai uite că viața ne oferă iubire exact atunci când credem că am rămas singuri.