M-a îmbrățișat cu toată puterea lui. Am zâmbit fără să vreau. În urma lui apăru tatăl. Același bărbat impunător. Privirea lui era calmă.

— Fiul meu spune că i-ați salvat ziua.

I-am răspuns simplu:

— Oricine ar fi făcut același lucru.

El clătină încet din cap.

O lecție de viață

Scoase din buzunar un plic. L-am refuzat imediat.

— Nu pot accepta bani.

— Nici nu sunt bani.

Am deschis plicul. Înăuntru era o scrisoare. Și o fotografie. În fotografie apărea Matteo zâmbind. Pe spate scria în italiană: „Mulțumesc că nu ai trecut nepăsătoare pe lângă fiul meu.”

Am ridicat privirea. Uneori recunoștința valorează mai mult decât orice cadou. În acel moment, Matteo trase de mâneca tatălui său.

— Pot să-i dau desenul?

Bărbatul încuviință. Copilul scoase o foaie împăturită. Era un desen făcut cu creioane colorate. Și un câine. Deasupra scrisese stângaci: L-am îmbrățișat.

— Îl voi păstra.