L-am privit neîncrezătoare.

— Dar… fiica mea nu este adoptată. Eu am născut-o.

Mihai și-a coborât privirea.

— Asta credeți dumneavoastră.

În acel moment am simțit că tot ce știam despre viața mea începea să se destrame.

Descoperirea adevărului

Am plecat acasă fără să mai spun nimic. Andrei mă aștepta în bucătărie. Nu m-a întrebat unde fusesem. Parcă știa deja.

— Este adevărat? am întrebat încet. Fiica noastră are o soră geamănă?

A închis ochii.

— Cum este posibil? Eu am născut un singur copil.

— Nu… ai născut două fete.

Lumea s-a oprit în loc.

Andrei mi-a povestit totul printre lacrimi. Nașterea fusese foarte grea. Eu pierdusem mult sânge și fusesem sedată imediat după operație. Medicul îi spusese că una dintre fetițe murise la scurt timp după naștere.

Mie mi-au spus același lucru când m-am trezit.

O viață distrusă

Am plâns luni întregi după copilul pe care credeam că îl pierdusem. Dar Andrei nu aflase adevărul decât trei ani mai târziu. Spitalul fusese anchetat pentru mai multe nereguli. Atunci fusese contactat de un procuror care îi arătase documente potrivit cărora una dintre fetițe nu murise niciodată.