— Și apoi?

— Apoi facem publică înregistrarea.

Luca se opri.

— Asta înseamnă război.

Ana îl privi fără ezitare.

— Războiul a început când l-au omorât pe Dobre.

În acel moment, o alarmă se declanșă în depărtare.

Voce la difuzor:

„Securitate. Celula patru este compromisă.”

Luca închise ochii.

— Prea târziu…

Ana îl apucă de mână.

— Nu. Acum începem cu adevărat.

Partea 6 — Confruntarea

Ușa principală a arhivei se deschise cu o lovitură.

Înăuntru, comandantul Popescu îi aștepta.

Calm.
Zâmbind.

— Ana… ți-am spus că ești inteligentă. Dar nu suficient.

Luca făcu un pas înainte.

— Ai terminat jocul.

Popescu râse.

— Jocul? Nu. Eu doar am mutat piesele.

Scoase un pistol.

— Înregistrarea aceea nu va ajunge nicăieri.

Ana ridică reportofonul.

— E deja pe server extern.

Tăcere.

Pentru prima dată, zâmbetul comandantului se rupse.

Luca profită de moment.
Se aruncă spre el.

Totul explodă în haos.

Epilog — După furtună

Dimineața, comisariatul era înconjurat de presă și procurori.

Înregistrarea fusese publicată.

Adevărul nu mai putea fi ascuns.

Ana stătea afară, privind clădirea.

Luca ieși din spate, încă încătușat.

Dar de data asta, nu mai era singur.

— Ai făcut alegerea corectă, spuse el.

Ana zâmbi printre lacrimi.

— Nu. Am făcut-o pe singura pe care o puteam face.

Și pentru prima dată, frica nu mai avea control asupra lor.

Pentru că adevărul, odată eliberat, nu mai poate fi întors în celulă.